A începe mai repede nu este egal cu a termina mai repede, nu când ne raportăm la folosirea oliței. Graba poate strica treaba, și spun asta și din experiența dobândită în consultanța cu părinții.
Aleg să fac o scurtă prezentare a începutului: Scutecul de unică folosință au fost inventate în anul 1950 de către Marion Donovan. Aceasta era un antreprenor american dar și o mamă destul de ocupată. (1)
Frustrarea acumulată de pe urma curățării și spălării scutecelor au ajutat-o în inventarea unui obiect inovator: scutecul de unică folosință - un plic din pânză de parașută de nilon umplut cu material absorbant. La acea vreme, în jurul anilor 1950, circa 95% dintre copii erau deja antrenați în a face la oliță până la vârsta de 18 luni. Pe măsură ce tot mai mulți părinți au început să cumpere scutecele de unică folosință, dorința lor de a-și antrena copii în a face la oliță la vârste foarte fragede s-a domoilt. (2)
Totuși, inițierea antrenamentului la oliță prea devreme, forțată, când copilul nu este pregătit, atrage repercursiunui grave și de durată!
Una din întrebările cel mai frecvent adresată de către părinți: Cum îl dezvăț pe copilul meu de scutec?. Aici apar tot felul de probleme pentru că fie încep prea devreme, fie pun presiune, fie încep dar nu continuă o frecvență recomandată, fie sunt inconsistenți sau se așteaptă ca atunci când au renunțat la scutec să nu mai aibă nici o problemă. - Urania Cremene (3)
Ce s-a schimbat totuși până în zilele noastre? Suficient de multe lucruri. Nimic nu stă în loc și cu atât mai puțin medicina, cercetările, studiile. De aici și până la următoarea concluzie sunt anii ce au trecut. Ani în care oamenii pasionați de dezvoltarea copiilor în primii ani de viață scot în evidență, concomitent, cea mai importantă concluzie a ultimilor ani.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă insistent ca copiii să nu fie forțați să înceapă antrenamentul până când nu sunt pregătiți din punct de vedere comportamental, emoțional și de dezvoltare. Recomandările sunt ca antrenamentul să înceapă după vârsta de 18 luni, folosind olița și după ce părinții evaluează gradul de pregătire căutând semne care sugerează interes pentru antrenamentul la toaletă. (4)
Atenție, faptul că este menționată vârsta de 18 luni+ nu înseamnă automat că toți copiii sunt pregătiți de îndată ce împlinesc această vârstă. Țin tare mult să punctez acest aspect deoarece nu de puține ori am auzit părinți care au înțeles că după vârsta de 18 luni trebuie început antrenamentul la oliță. Nu, nu trebuie. De altfel nimic nu trebuie în această etapă a vieții (și nu numai). Precizările cercetătorilor de specialitate atrag atenția asupra riscurilor începerii mai devreme de 18 luni deoarece șansele ca un copil să fie pregătit sunt foarte mici. Astfel, această vârstă este de fapt un minim de la care se poate începe tranziția scutec-oliță.
Foarte important este și faptul că acel controlul sfincterian necesar micțiunii apare după vârsta de 18 luni iar din punct de vedere neurologic, reflexul de defecație și capacitatea de a controla voluntar defecația este posibilă în jurul vârstei de 2 ani. Vedem așadar că în acest proces al renunțării la scutec și al învățării mersului la oliță participă un cumul de factori care, odată atinși, ne pot oferi baza unei călătorii plăcute pentru o nouă achiziție în viața copilului.
Ceea ce va dobândi copilul în antrenamentul la oliță îi va fi de folos pentru tot restul vieții. Cât de importantă crezi așadar că este prima experiență a lui cu olița, sau toaleta? Importantă, foarte importantă așa este! Tocmai de aceea pregătirea ta ca părinte, cu informații din surse de incredere și menite să vă ajute efectiv în proces este esențială.
Îmi place să cred că rolul părintelui, cel puțin în această privință a renunțării la scutec, este aceea de a-i fi profesor/îndrumător copilului. Și mai cred cu tărie că fiecare călătorie este unică, fiecare dezvăț de scutec și învăț la oliță este unic.
Imagini din cadrul emisiunii MediCOOL Antena 1
Ce poți face efectiv pentru a-l dezvăța de scutec?
pregăteșt-te tu pentru ce va urma
pregătește copilul din timp (folosind modalitățile corecte)
ai răbdare, nu te grăbi
urmărește semnele care indică faptul că este pregătit
croiește-ți un plan (măcar mental) cu pașii mari pe care îi veți urma împreună
fiți consecvenți odată ce a-ți început
evită să-l debusolezi prin modificarea rutinei sau a abordării inițiale
dă-i timp să practice și să învețe
ai încredere în el că este capabil (ai stabilit deja că este pregătit, nu-i așa?) și arată-i asta
conține-l, oferă-i suport, oferă-i exemplul personal și încurajează-l
cere ajutorul atunci când simți că ceva este în neregulă sau dacă te simți depășită!
NU pedepsi, nu critica, nu rușina și NU COMPARA!
Pentru reușita voastră este necesar să vă raportați la copilul/familia/situația voastră. Nu contează cât de repede a reușit să facă la oliță copilul prietenei tale cele mai bune, sau al cumnatei. Te cred că ai încredere în ele, este foarte posibil ca lucrurile să fie exact așa cum îți sunt relatate. Însă, asta nu înseamnă că dacă în cazul vostru nu funcționează aceeași abordare, sau dacă a depășit vârsta, ceva este greșit, sau tu ai greșit sau omis.
Alege să nu pui tu presiune pe tine, în primul rând. Apoi, nu permite nici altora să pună presiune pe chestiuni care nu țin de ei și mai ales dacă nu pot veni cu o motivare concretă (studii, referințe medicale, conferințe, a spus doctorul x, etc). Solicită întotdeauna sursa care atestă spusele lor, iar atunci când nu ți se va oferi gândește-te mai bine dacă vrei să pui în practică cele auzite.
Te invit să urmărești secțiunea Uraniei "Parenting pe înțelesul tuturor" din cadrul emisiunii MediCOOL unde i-am fost invitată (video sus). Sunt 8-9 minute de căldură, în care se discută sincer și deschis atât din perspectiva de specialist cât și din perspectiva unei mame.
Information is the key, choose to be informed!
Mulțumesc Uraniei Cremene și Dr. Mihail Pautov!
Referințe: